Furajarea porcinelor - Sfaturi practice
Porcul are un stomac unicameral. Digestia sa este în principal chimică ea fiind realizată prin intermediul enzimelor sucurilor digestive. O digestie biologică are loc numai în intestinul gros relativ scurt al porcului, cu toate că această valorificare a furajelor creşte odată cu înaintarea porcului în vârstă. Aşadar pe baza sistemului său digestiv şi a potenţialului său ridicat de producţie porcul are nevoie de:
Furaje cu o digestibilitate ridicată
Fibrele brute din furaje mai ales sub formă de celuloză sunt foarte prost valorificate în mod special de către tineret şi purcei servind doar ca substanţe de balast adică de umplere a tubului digestiv. Aşadar în special în furajarea scroafelor lactante, a purceilor şi a tineretului porcin îngrăşat intensiv şi a celui cu potenţial ridicat de producţie nu se vor administra ca furaj de bază fânul, paiele, porumbul măcinat cu ciocălău, tărâţele.
Proteină cu valoare biologiă ridicată
Porcul trebuie aprovizionat suficient prin furajare cu toţi aminoacizii esenţiali vieţii.
O proporţie limitată de acizi graşi nesaturaţi în furajul destinat îngrăşării
Acizi graşi simpli nesaturaţi (AGNS) şi acizi graşi polinesaturaţi (AGPN) ei fiind depozitaţi în rezervele de grăsime corporală şi într-o proporţie prea ridicată au ca efect obţinerea unei slănini de consistenţă moale nedorită şi uleioasă care se râncezeşte repede.
La întocmirea raţiilor trebuie urmărit conţinutul de fibre brute:
Furaje cu o digestibilitate ridicată
Fibrele brute din furaje mai ales sub formă de celuloză sunt foarte prost valorificate în mod special de către tineret şi purcei servind doar ca substanţe de balast adică de umplere a tubului digestiv. Aşadar în special în furajarea scroafelor lactante, a purceilor şi a tineretului porcin îngrăşat intensiv şi a celui cu potenţial ridicat de producţie nu se vor administra ca furaj de bază fânul, paiele, porumbul măcinat cu ciocălău, tărâţele.
Proteină cu valoare biologiă ridicată
Porcul trebuie aprovizionat suficient prin furajare cu toţi aminoacizii esenţiali vieţii.
O proporţie limitată de acizi graşi nesaturaţi în furajul destinat îngrăşării
Acizi graşi simpli nesaturaţi (AGNS) şi acizi graşi polinesaturaţi (AGPN) ei fiind depozitaţi în rezervele de grăsime corporală şi într-o proporţie prea ridicată au ca efect obţinerea unei slănini de consistenţă moale nedorită şi uleioasă care se râncezeşte repede.
La întocmirea raţiilor trebuie urmărit conţinutul de fibre brute:
| Furaj pentru purcei | 3-4% |
| Furaj pentru îngrăşare | 3-6% |
| Scroafe mame lactante | 4-6% |
| Scroafe înţărcate | 8-12% |
În mod special scroafele gestante datorită necesarului lor de substanţe nutritive relativ redus şi a capacităţii digestive biologice ceva mai ridicate pot fi furajate parţial cu componente furajere bogate în celuloză cum sunt iarba, porumbul plantă întreagă (verde sau însilozat).
Conţinutul de proteină al raţiei
Cu cât valoarea biologică a proteinei utilizate în furajare este mai ridicată cu atât conţinutul de proteină brută a raţiei poate fi păstrat la un nivel mai redus. Principalii aminoacizi esenţiali pot fi amestecaţi în furaje şi sub formă sintetizată pură (lizina, metionina, treonina şi triptofanul).
Odată cu avansarea porcilor în vârstă raportul energo-proteic din raţie se modifică pentru a acoperi necesarul de substanţe nutritive a porcilor. Pe parcurs, animalele tinere trebuie furajate în mod optim pentru a-şi putea exprima potenţialul de producţie şi a evita un exces de proteină în stadiul final al îngrăşării acestora.
Acizii graşi nesaturaţi din furajul pentru îngrăşare
Suma dintre AGNS (g/kg) + 1,3 x AGPN (g/kg) trebuie să fie mai redus decât produsul 1,7 x EDP (energie digestibilă pentru porci în MJ/kg).
Atenţie deosebită trebuie acordată raţiilor care includ aproape exclusiv porumb, iarbă proaspătă sau însilozată, resturi alimentare de la bucătării, restaurante sau alte unităţi de acest gen, uleiuri vegetale, subproduse bogate în grăsimi cum sunt de exemplu: turtele de la presele de ulei de floarea soarelui, soia sau rapiţă.
Interzicerea antibioticelor ca produse stimulatoare ale creşterii
Noua legislaţie agricolă interzice utilizarea antibioticelor sau altor produse similare ca stimulatori de creştere pentru animale. Utilizarea lor pentru scopuri terapeutice este permisă şi trebuie notată în jurnalul de tratamente al fermei.
__________________________________________
În continuare dăm câteva exemple de furaje pe categorii, folosite în furajarea porcilor:
Furaje energetice
Uruiala de orz, ovăz, porumb boabe, secară, triticale, grâu, făină de grâu furajer albă, făină de grâu furajer cenuşie, făină de moară amestecată, cartofi furajeri opăriţi, cartofi fierţi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, sfeclă semizaharată, topinambur, zer proaspăt, zară, porumb boabe însilozat.
Furaje proteice
Mazăre furajeră, şrot de soia, şrot de floarea soarelui, şrot de rapiţă, turte de floarea soarelui, turte de rapiţă, drojdie furajeră, lapte smântânit, lapte smântânit praf, făină de peşte 70/72% PB.
Furaje balast bogate în fibre
Coceni de porumb măcinaţi, tărâţe de grâu, tăiţei de sfeclă însilozaţi, păşune/fâneaţă, siloz de iarbă, borhot de mere uscat.
(Aceste furaje se completează în plus cu necesarul de microelemente şi vitamine.)
Conţinutul de proteină al raţiei
Cu cât valoarea biologică a proteinei utilizate în furajare este mai ridicată cu atât conţinutul de proteină brută a raţiei poate fi păstrat la un nivel mai redus. Principalii aminoacizi esenţiali pot fi amestecaţi în furaje şi sub formă sintetizată pură (lizina, metionina, treonina şi triptofanul).
Odată cu avansarea porcilor în vârstă raportul energo-proteic din raţie se modifică pentru a acoperi necesarul de substanţe nutritive a porcilor. Pe parcurs, animalele tinere trebuie furajate în mod optim pentru a-şi putea exprima potenţialul de producţie şi a evita un exces de proteină în stadiul final al îngrăşării acestora.
Acizii graşi nesaturaţi din furajul pentru îngrăşare
Suma dintre AGNS (g/kg) + 1,3 x AGPN (g/kg) trebuie să fie mai redus decât produsul 1,7 x EDP (energie digestibilă pentru porci în MJ/kg).
Atenţie deosebită trebuie acordată raţiilor care includ aproape exclusiv porumb, iarbă proaspătă sau însilozată, resturi alimentare de la bucătării, restaurante sau alte unităţi de acest gen, uleiuri vegetale, subproduse bogate în grăsimi cum sunt de exemplu: turtele de la presele de ulei de floarea soarelui, soia sau rapiţă.
Interzicerea antibioticelor ca produse stimulatoare ale creşterii
Noua legislaţie agricolă interzice utilizarea antibioticelor sau altor produse similare ca stimulatori de creştere pentru animale. Utilizarea lor pentru scopuri terapeutice este permisă şi trebuie notată în jurnalul de tratamente al fermei.
__________________________________________
În continuare dăm câteva exemple de furaje pe categorii, folosite în furajarea porcilor:
Furaje energetice
Uruiala de orz, ovăz, porumb boabe, secară, triticale, grâu, făină de grâu furajer albă, făină de grâu furajer cenuşie, făină de moară amestecată, cartofi furajeri opăriţi, cartofi fierţi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, sfeclă semizaharată, topinambur, zer proaspăt, zară, porumb boabe însilozat.
Furaje proteice
Mazăre furajeră, şrot de soia, şrot de floarea soarelui, şrot de rapiţă, turte de floarea soarelui, turte de rapiţă, drojdie furajeră, lapte smântânit, lapte smântânit praf, făină de peşte 70/72% PB.
Furaje balast bogate în fibre
Coceni de porumb măcinaţi, tărâţe de grâu, tăiţei de sfeclă însilozaţi, păşune/fâneaţă, siloz de iarbă, borhot de mere uscat.
(Aceste furaje se completează în plus cu necesarul de microelemente şi vitamine.)
| Conţinuturile nutritive orientative a furajului unic pentru porci achiziţionat | |||||||||
| Categorie animal | EDP MJ/kg |
PB g/kg |
Liz g/kg |
Met + Cis g/kg |
Tre g/kg |
Tri g/kg |
P dig. g/kg |
Na g/kg |
AGNS AGNP g/kg |
| Scrofiţe reproducţie şi scroafe gestante |
11,90 | 119 | 5,70 | 3,10 | 4,00 | 1,20 | 2,40 | 1,50 | |
| Scroafe lactante | 13,50 | 162 | 10,10 | 5,10 | 6,20 | 1,90 | 5,40 | 1,80 | |
| Purcei | 13,50 | 176 | 12,00 | 7,70 | 8,10 | 2,43 | 5,50 | 1,90 | |
| Tineret porcin 6-30 kg | 13,00 | 156 | 9,80 | 6,20 | 6,60 | 1,95 | 2,70 | 1,60 | 1,70 |
| Grăsuni 30-60 kg | 13,00 | 138 | 7,50 | 4,80 | 5,00 | 1,56 | 2,10 | 1,30 | 1,70 |
| Grăsuni peste 60 kg | 13,00 | 147 | 8,30 | 5,30 | 5,70 | 1,69 | 2,50 | 1,50 | 1,70 |
| * Se completează în plus cu necesarul de microelemente şi vitamine. | |||||||||
Furajarea scroafelor de reproducţie şi a purceilor
Necesarul de substanţe nutritive a scroafelor adulte de reproducţie gestante în primele 3 luni de gestaţie este relativ redus. Aceasta oferă posibilitatea introducerii în raţia acestei categorii de animale a unor cantităţi însemnate de furaj fibros, cum sunt iarba proaspătă, siloz pălit, siloz de porumb acestea fiind completate cu o anumită cantitate de furaj concentrat. Cantităţile mari de furaje concentrate administrate determină formarea de depozite ridicate de grăsime corporală care pot avea ca şi consecinţă dificultăţi la fătare. Doar pe parcursul ultimelor săptămâni de gestaţie înainte de fătare se creşte cantitatea de furaj concentrat administrat pe cap de animal şi pe zi la 3 kg.
Înainte de înţărcare cu 4-5 zile se face furajarea restrictivă a scroafelor iar în ziua înţărcării se asigură numai apa, astfel producţia de lapte a scroafei mame scade; scroafa înţărcată se mută în altă boxă (NU PURCEII) iar în intervalul de 3-7 zile de la înţărcare, intră în călduri, acest răgaz permite comanda materialului seminal din timp şi planificarea reproducţiei de către operator; purceii înţărcaţi nu se vor muta iniţial din boxa în care au crescut. Neapărat imediat înainte şi după fătare se reduce cantitatea de furaj concentrat solid dar se păstrează neschimbată cantitatea de lichide administrate pentru a preveni constipaţia scroafei mame.
Scroafele de reproducţie lactante au nevoie în plină lactaţie de cantităţi de substanţe nutritive mult mai mari decât scroafele gestante. În locul furajelor fibroase se administrează furaje bogate în energie cum sunt cerealele, silozul din boabe de porumb sau ştiuleţi, cartofii opăriţi, sfecla, completate cu furaje concentrate bogate în proteină. În cazul unui număr mare de purcei fătaţi, în primele săptămâni după fătare, raţia furajeră trebuie ridicată rapid până la stadiul de saturaţie al scroafei mame. Scroafele lactante au un necesar ridicat de apă. Ca regulă generală este valabil principiul 15 l apă/zi/scroafă + 1,5 l apă/fiecare purcel. În cazul administrării furajului unic lichid este valabil principiul 1,4 l apă/zi/ scroafă + 0,42 l apă/fiecare purcel. La înţărcarea purceilor furajul scroafei trebuie redus rapid şi complet, eventual se poate înlocui parţial sau total cu tărâţe.
Purceii sugari se hrănesc în primele săptămâni de viaţă exclusiv cu laptele scroafei. Din a 2-a săptămână de viaţă trebuie obişnuiţi cu consumul de hrană uscată separat. Ovăzul fulguit, laptele praf smântânit, zahărul sau turba de râmat toate acestea stimulând consumul precoce al furajului uscat.
Imediat ce sunt consumate 200 până la 300 g de furaj pentru purcei/purcel/zi aceştia pot fi înţărcaţi, aceasta fiind posibil de regulă la vârsta de 6 săptămâni. Trebuie să fim atenţi ca aceste animale să aibă în permanenţă la dispoziţie apă curată şi proaspătă.
Turba de râmat pentru purcei
Turba de râmat pentru purcei provine din Europa de nord, din depozitele de turbă neagră, care este complet descompusă. În această turbă sunt amestecate microelemente organice protejate (fier, zinc, cupru, mangan, cobalt) conform cerinţelor purceilor. Prin administrarea acestui produs semiumed creşte consumul de furaje al purceilor şi se produc mai puţine tulburări digestive. În plus, microelementele de natură organică sunt mai bine preluate de către organismul purcelului decât cele anorganice. După prima zi de viaţă a purceilor se administrează zilnic de 2 x o mână plină de turbă de râmat pe pardosea sau într-o trocuţă pentru purcei.
Purceii înţărcaţi vor beneficia în continuare câteva zile de acelaşi furaj pe care l-au avut pe parcursul perioadei de alăptare. La o greutate de 25 kg purcei trebuie obişnuiţi treptat cu furajul de care îl vor primi la categoria de tineret. Purcei înţărcaţi cumpăraţi trebuie să primească la început imediat după cumpărare aceeaşi furajare ca şi în ferma din care provin. Este important ca după cumpărare aceştia să primească apă curată şi proaspătă la discreţie.
Furajarea porcilor la îngrăşat
Îngrăşarea începe la circa 25 kg şi trebuie să se termine după 15 până la 16 săptămâni la o greutate de 100 până la 110 kg ceea ce corespunde unui spor mediu zilnic de 700 până la 750 g/zi. Consumul de furaj unic/kg spor trebuind să fie de 2,6 kg furaj/1 kg spor. Sporuri de producţie mai ridicate şi consumuri de furaje mai reduse sunt posibile în cazul animalelor cu o genetică foarte bună furajate şi cazate corespunzător.
Producţia de porci la îngrăşat mai grei de 130 până la 150 kg aşa numiţii porci pentru salam, este aso-ciată cu sporuri medii zilnice mai reduse şi depuneri ridicate de grăsime.
Tehnica de furajare
Din motive tehnice şi a reducerii necesarului de forţă de muncă la furajare în creşterea şi îngrăşarea porcilor se utilizează furajul unic sub formă măcinată sau presată (furaj granulat pentru categoriile mai mari, respectiv brizură pentru purcei), asociate cu adăpători automate.
Administrarea furajelor în formă lichidă este de asemenea practicată putând fi complet automatizată. În furajarea lichidă se poate utiliza lapte smântânit, zară proaspătă sau acidulată. Zerul este mai bine să fie administrat proaspăt.
Consumul de apă al porcilor la îngrăşat însumează circa 1 l apă/10 kg greutate vie sau 2,5 până la 3 kg apă/kg furaj unic. Scroafele în lactaţie având un necesar de apă mai ridicat.
Necesarul de substanţe nutritive a scroafelor adulte de reproducţie gestante în primele 3 luni de gestaţie este relativ redus. Aceasta oferă posibilitatea introducerii în raţia acestei categorii de animale a unor cantităţi însemnate de furaj fibros, cum sunt iarba proaspătă, siloz pălit, siloz de porumb acestea fiind completate cu o anumită cantitate de furaj concentrat. Cantităţile mari de furaje concentrate administrate determină formarea de depozite ridicate de grăsime corporală care pot avea ca şi consecinţă dificultăţi la fătare. Doar pe parcursul ultimelor săptămâni de gestaţie înainte de fătare se creşte cantitatea de furaj concentrat administrat pe cap de animal şi pe zi la 3 kg.
Înainte de înţărcare cu 4-5 zile se face furajarea restrictivă a scroafelor iar în ziua înţărcării se asigură numai apa, astfel producţia de lapte a scroafei mame scade; scroafa înţărcată se mută în altă boxă (NU PURCEII) iar în intervalul de 3-7 zile de la înţărcare, intră în călduri, acest răgaz permite comanda materialului seminal din timp şi planificarea reproducţiei de către operator; purceii înţărcaţi nu se vor muta iniţial din boxa în care au crescut. Neapărat imediat înainte şi după fătare se reduce cantitatea de furaj concentrat solid dar se păstrează neschimbată cantitatea de lichide administrate pentru a preveni constipaţia scroafei mame.
Scroafele de reproducţie lactante au nevoie în plină lactaţie de cantităţi de substanţe nutritive mult mai mari decât scroafele gestante. În locul furajelor fibroase se administrează furaje bogate în energie cum sunt cerealele, silozul din boabe de porumb sau ştiuleţi, cartofii opăriţi, sfecla, completate cu furaje concentrate bogate în proteină. În cazul unui număr mare de purcei fătaţi, în primele săptămâni după fătare, raţia furajeră trebuie ridicată rapid până la stadiul de saturaţie al scroafei mame. Scroafele lactante au un necesar ridicat de apă. Ca regulă generală este valabil principiul 15 l apă/zi/scroafă + 1,5 l apă/fiecare purcel. În cazul administrării furajului unic lichid este valabil principiul 1,4 l apă/zi/ scroafă + 0,42 l apă/fiecare purcel. La înţărcarea purceilor furajul scroafei trebuie redus rapid şi complet, eventual se poate înlocui parţial sau total cu tărâţe.
Purceii sugari se hrănesc în primele săptămâni de viaţă exclusiv cu laptele scroafei. Din a 2-a săptămână de viaţă trebuie obişnuiţi cu consumul de hrană uscată separat. Ovăzul fulguit, laptele praf smântânit, zahărul sau turba de râmat toate acestea stimulând consumul precoce al furajului uscat.
Imediat ce sunt consumate 200 până la 300 g de furaj pentru purcei/purcel/zi aceştia pot fi înţărcaţi, aceasta fiind posibil de regulă la vârsta de 6 săptămâni. Trebuie să fim atenţi ca aceste animale să aibă în permanenţă la dispoziţie apă curată şi proaspătă.
Turba de râmat pentru purcei
Turba de râmat pentru purcei provine din Europa de nord, din depozitele de turbă neagră, care este complet descompusă. În această turbă sunt amestecate microelemente organice protejate (fier, zinc, cupru, mangan, cobalt) conform cerinţelor purceilor. Prin administrarea acestui produs semiumed creşte consumul de furaje al purceilor şi se produc mai puţine tulburări digestive. În plus, microelementele de natură organică sunt mai bine preluate de către organismul purcelului decât cele anorganice. După prima zi de viaţă a purceilor se administrează zilnic de 2 x o mână plină de turbă de râmat pe pardosea sau într-o trocuţă pentru purcei.
Purceii înţărcaţi vor beneficia în continuare câteva zile de acelaşi furaj pe care l-au avut pe parcursul perioadei de alăptare. La o greutate de 25 kg purcei trebuie obişnuiţi treptat cu furajul de care îl vor primi la categoria de tineret. Purcei înţărcaţi cumpăraţi trebuie să primească la început imediat după cumpărare aceeaşi furajare ca şi în ferma din care provin. Este important ca după cumpărare aceştia să primească apă curată şi proaspătă la discreţie.
Furajarea porcilor la îngrăşat
Îngrăşarea începe la circa 25 kg şi trebuie să se termine după 15 până la 16 săptămâni la o greutate de 100 până la 110 kg ceea ce corespunde unui spor mediu zilnic de 700 până la 750 g/zi. Consumul de furaj unic/kg spor trebuind să fie de 2,6 kg furaj/1 kg spor. Sporuri de producţie mai ridicate şi consumuri de furaje mai reduse sunt posibile în cazul animalelor cu o genetică foarte bună furajate şi cazate corespunzător.
Producţia de porci la îngrăşat mai grei de 130 până la 150 kg aşa numiţii porci pentru salam, este aso-ciată cu sporuri medii zilnice mai reduse şi depuneri ridicate de grăsime.
Tehnica de furajare
Din motive tehnice şi a reducerii necesarului de forţă de muncă la furajare în creşterea şi îngrăşarea porcilor se utilizează furajul unic sub formă măcinată sau presată (furaj granulat pentru categoriile mai mari, respectiv brizură pentru purcei), asociate cu adăpători automate.
Administrarea furajelor în formă lichidă este de asemenea practicată putând fi complet automatizată. În furajarea lichidă se poate utiliza lapte smântânit, zară proaspătă sau acidulată. Zerul este mai bine să fie administrat proaspăt.
Consumul de apă al porcilor la îngrăşat însumează circa 1 l apă/10 kg greutate vie sau 2,5 până la 3 kg apă/kg furaj unic. Scroafele în lactaţie având un necesar de apă mai ridicat.
Bun venit! (Nu sunteti logat)
Material seminal de vier
Copyright © 2022 Publi Vent s.r.l.
MATERIAL SEMINAL
INFO COMENZI
UTILE
SUPORT Vieri.ro